O săptămână fierbinte a dus la schimburi majore de focuri la frontiera armeano-azeră. Explozia de violenţă cu cel puţin 16 morţi, numeroşi răniţi şi un general azer ucis depăşeşte obişnuitele schimburi de focuri de frontieră.
Schimbul de focuri se face cu arme grele şi la distanţă de zona de confruntare clasică din Nagorno-Karabah şi împrejurimi, acolo unde Armenia şi Azerbaidjan îşi dispute unul dintre conflictele îngheţate determinat de maxima complicaţie interetnică a lui Stalin, când regiunea locuită majoritari de armeni a fost mutată în Azerbaidjan şi, ulterior, la desfiinţarea URSS, a fost spaţiu de confruntare între cele două state unionale ale URSS, ulterior devenite state independente. Mai grav pare reacţia publică a Turciei şi interpretările pe scară largă a evoluţiilor ca semnale coerente ale Rusiei în privinţa confruntării bilaterale din terţe spaţii şi a perspectiva ieşirii sensibile a Turciei din dependenţa energetică şi de gaze de Rusia anul viitor, cu ajutorul Azerbaidjanului.
Duminică 12 iulie este data la care luptele au început. Cu câteva particularităţi deosebite, care fac episodul actual foarte ciudat: disputa nu s-a dus la linia de contact din Nagorno Karabakhul ocupat de Armenia – formal autodeclarat stat independent ce doreşte unirea cu Armenia – ci în zona de nord, la frontiera recunoscută între Armenia şi Azerbaidjan.
Aria pe care se esfăşoară luptele este una extrem de restrânsă; în lupte a murit un general azer, lucru neobişnuit – de obicei lunetiştii lovesc oameni din linia întâi, cu grade mici; a fost utilizată artileria grea, nu focurile de armă între linii; Rusia a intervenit cu jumătate de gură: de obicei Putin chema la picior imediat preşedinţii şi liniştea scărmăneala. De data asta a anunţat doar disponibilitatea medierii, dacă părţile o cer.
Interesantă e diferenţa de capabilităţi militare şi bugete. Bugetul Apărării al Azerbaidjanului e mai mare decât întreg bugetul Armeniei. Pe de altă parte, Armenia primeşte arme gratuit sau le cumpără pe datorie din Rusia şi are şi o bază militară rusă pe teritoriul său, la Guymri. Pe de altă parte, Azerbaidjanul a dezvoltat relaţii apropiate cu terţe spaţii şi cumpără arme din Israel şi Coreea de Sud, având arme la care nu are acces nici Rusia.

Citeste mai mult: adev.ro/qdntsh

Lasă un răspuns