Mii de protestatari furioși au ieșit pe străzile Kazahstanului în ultimele zile, aceasta fiind cea mai mare criză care a zguduit fosta republică sovietică din Asia Centrală din ultimele decenii.

Evenimentele reprezintă o provocare cruntă pentru președintele Kassim-Jomart Tokayev la mai puțin de trei ani de când a fost uns în această funcție de fostul lider autocrat, Nursultan Nazarbaiev, ce condusese țara timp de 30 de ani, dar și pentru regiunea deja volatilă în care Rusia și Statele Unite concurează pentru influență, scrie New York Times.

De ce se teme Putin?

În acest moment, oricine urmărește evoluția regimurilor autocrate cu accente dictatoriale din spațiul post-sovietic, trăiește un sentiment de șoc, deoarece regimul lui Nursultan Nazarbaev era considerat până ieri un regim model de consolidare și mimare a tranziției de putere în sistemul politic și instituțional. La acest moment a devenit cât se poate de clar că modelul autoritarist kazah de tranziție a puterii nu mai funcționează, ceea ce cu siguranță provoacă multă insomnie atât la Kremlin, cât și în Palatul Republicii din Minsk, în special având în vedere că atât Putin, cât și dictatorul belarus Lukașenko s-au condus până în prezent de modelul kazah pentru a mima tranziții de putere ce le-ar permite controlul asupra sistemelor politice pe care le conduc.

Revoltele din Kazahstan nu cad bine pentru planurile lui Putin pentru Ucrainei și pentru apropiatele negocieri pe probleme de securitate din 9-20 ianuarie, de la Geneva cu SUA și de pe 12 ianuarie cu NATO, din moment ce în următoarele săptămâni Kazahstanul ar putea să fie aruncat într-un conflict civil armat similar cu Euro-maidanul ucrainean din 2013-2014. Putin și Lukașenko se tem ca nu cumva evenimentele din Kazahstan să influențeze asupra stării de spirit a populației din Rusia și Belarus.

ziare.com/kazahstan/